Cadru de proiectare curriculară
pentru tema „Călători şi călătorii
prin corpul uman”
Prezentare generală a
unităţii de învăţare |
Conţinuturile unităţii de
învăţare |
Tema „Călători şi călătorii prin corpul
uman” face parte din curriculumul transdisciplinar opţional învăţare pentru
societatea cunoaşterii, destinat elevilor de clasa a XI-a. Conţinuturile
(subtemele) care pot fi abordate în cadrul unităţii sunt: 1. Comparaţia
între corpul uman şi un oraş. Se
realizează o paralelă între diferitele sisteme şi funcţii
normale şi patologice ale corpului uman (de exemplu: circulaţia
sanguină – circulaţia rutieră,
centrii nervoşi – ministerele, media, sistemul excretor – staţiile de
filtrare ale apelor) şi se caută rezolvări pentru diferite
probleme sociale (de exemplu, aspecte corelate cu criza economică prin
extrapolarea la modul în care organismul uman se poate autovindeca şi
regenera, în anumite limite) 2. Călătoria
prin sistemul respirator şi circulator. Se poate aborda
circulaţia gazelor respiratorii şi/sau a celor toxice prin sistemul
respirator, prin sistemul circulator şi efectele lor la nivel celular;
efectele administrării unor anestezice pe cale respiratorie şi
modalităţile de acţiune ale acestora. Tema poate fi abordată
prin studii de caz şi jocuri de rol; un personaj se află în
situaţie critică şi trebuie salvat, iar o echipă de
intervenţie urmează să îl salveze, pornind pe urmele
substanţei inhalate. 3. Călătoria
prin sistemul digestiv. Abordarea necesită
cunoştinţe de biologie, chimie şi fizică. Este urmărit
drumul alimentelor prin sistemul digestiv de la ingerare şi până la
asimilarea nutrienţilor şi evacuarea deşeurilor. Se
analizează digestia şi absorbţia diferitelor alimente şi
efectele acestora asupra organismului, separate şi combinate. Tema vizează
şi formarea unor convingeri legate de o alimentaţie
sănătoasă. Se pune accent pe necesităţile metabolice
ale organismului. 4. Călătoria
informaţiei prin analizatori până la formarea senzaţiilor. Se
descrie acţiunea stimulilor de diferite tipuri asupra receptorilor,
formarea potenţialului de receptor, al celui de acţiune, drumul
influxului nervos prin fibrele nervoase, sinapsele, ariile corticale
implicate în recepţia, decodificarea şi interpretarea
informaţiilor. Tema necesită cunoştinţe de biologie
(sistem nervos, analizatori) şi de psihologie (mecanisme de prelucrare
primară a informaţiilor). 5. Călătoria
individuală: dezvoltarea
ontogenetică a organismului uman, de la concepţie la
naştere. Această parte a călătoriei vizează
călătoria în interiorul corpului matern şi abordează
probleme de biologie şi etică. Tema poate fi extinsă apoi la
descrierea etapelor dezvoltării, etapelor vieţii din punct de
vedere biologic, psihologic şi social. 6. Călătorii
transcutanate. Se pune accent pe rolul pielii (în special pe cel
protector) şi pe efectele întreruperii barierei cutanate (zgârieturi,
străpungeri accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o
intervenţie chirurgicală folosind instrumente chirurgicale pe diferite
ţesuturi şi organe. 7. Corpul
uman – raporturi, simetrii, proporţii şi armonie. Se
analizează raporturile numerice dintre segmentele corporale şi
semnificaţiile acestora din punct de vedere practic (antropometric)
şi estetic. Se pot introduce elemente de anatomie artistică. |
Aria tematică |
Chimie Fizică Istorie Matematică
|
Clasa |
Clasa a
XI-a |
Timp aproximativ necesar |
Număr
de ore recomandat
pentru parcurgerea temei: 4-6 ore (în funcţie profilul clasei, de
interesele elevilor). |
Proiectarea
instruirii |
în mod
particular, în cadrul tuturor temelor din curriculumul transdisciplinar
propus, datorită gradului mare de libertate în alegerea
conţinuturilor şi modalităţilor de abordare, demersul de
proiectare a instruirii presupune o serie de opţiuni raportate la contextul
în care se predă. Elementele din acest cadru de proiectare
curriculară constituie repere care vor fi operaţionalizate „hic et
nunc”. Opţiunile cadrului didactic în abordarea
acestei teme vizează: A. Alegerea conţinuturilor pe care le
parcurge cu elevii – în funcţie de resursele disponibile, de
familiaritatea cadrului didactic/ cadrelor didactice cu subtemele propuse, de
modalitatea în care se doreşte valorificarea acestor subteme în cadrul
disciplinelor din trunchiul comun (fizică, chimie, istorie, biologie,
matematică), de interesele şi capacităţile elevilor, de
direcţia în care cadrul didactic doreşte să orienteze
parcursul de formare al elevilor. B. Determinarea resurselor necesare – cu
recomandarea orientării către: învățarea în echipă,
resurse digitale interactive, investigare şi observare în medii ca
permit aplicarea practică. C. Alegerea strategiei didactice – în
funcţie de conţinuturile alese, de succesiunea logică a
acestora, de resursele disponibile D. Determinarea modalităţilor de
evaluare care vor fi utilizate – în vederea valorificării depline a
învăţării; cu recomandarea orientării către
instrumente şi tehnici de evaluare formativă. |
Finalităţi ale unităţii de învăţare |
|||
Competenţe
specifice /Obiectivele de referinţă |
|||
|
|||
Obiective
operaţionale/ rezultate aşteptate (- orientative -) |
|||
La sfârşitul unităţii de
învăţare, elevii vor fi capabili:
·
Să argumenteze
rolul protector al pielii, explicând efectele întreruperii barierei cutanate și
utilizând de manieră integrată, pe lângă informația
știiințifică, experiența personală și informații
din domeniul medical; ·
Să analizeze
raporturile numerice dintre segmentele corporale şi semnificaţiile
acestora din punct de vedere practic (antropometric) şi estetic, utilizând
în produsul unitar-poster, jurnal, proiect- elemente de anatomie artistică; ·
Să elaboreze produse de sinteză ce
utilizează concepte transdiciplinare precum: corp uman,
călătorie, traseu, hartă, sens de circulaţie, sens unic,
poartă de intrare, poartă de ieşire;
|
|||
întrebări-cheie
ale curriculumului |
|||
întrebare esenţială |
|
||
întrebările
unităţii de învăţare |
|
||
întrebări de conţinut |
|
||
Planificarea evaluării |
|||
Graficul
de timp pentru evaluare (- orientativ -) |
|||
Evaluare iniţială |
Evaluare formativă |
Evaluare sumativă |
|
1. Analiza nevoilor de
cunoaştere ale elevilor prin
chestionare orală; 2. Diagnoză iniţială a nivelului
de cunoştinţe ale elevilor-mini-test oral predictiv 3. Instructaj de reactualizare a abilităților
digitale 4. Brainstorming: construirea unui aparat conceptual transdiciplinar pornind de la un concept cross-curricular.
|
1. Mini-test formativ-prin chestionare
orală 2. Observarea curentă a
activităţii individuale şi grupale 3. Grilă de evaluare
criterială 4. Listă
de verificare 5. Inter- 6. Jurnal reflexiv 7. Autoevaluarea prezentării |
1. Produse individuale şi de grup
care pot constitui componente ale portofoliului; 2. Prezentarea unor produse de
sinteză în grup elaborate în urma activităţilor de
documentare, de investigare; 3. Realizarea de broşuri ştiinţifice
cu rezultate experimentale verificate; 4. Elaborarea unui material structurat despre una din
temele cross-curriculare; 5.
Grilă de evaluare criterială 6. Lista de verificare 7. Prezentare Power Point |
|
Aptitudini şi capacităţi necesare |
Aptitudini tehnice
Capacităţi şi
competenţe sociale
|
Metode şi procedee de instruire |
|
|
|
Adaptări pentru diferenţierea
instruirii |
|
Elevi cu
dificultăţi de învăţare |
·
Antrenarea elevilor în
activităţile de grup; ·
Ajustarea obiectivelor operaţionale
(stabilirea unor standarde minimale de performanţă) şi
modificarea gradului de dificultate a sarcinii de învățare; ·
Adaptarea demersului didactic în
funcţie de diverse stiluri de învăţare. |
Elevi supradotați |
Realizarea de proiecte complexe
ce presupun soluţionarea unor probleme dificile printr-o gândire divergentă
avansată. |
Materiale
şi resurse necesare pentru unitatea de învăţare |
|
Tehnologie—Hardware
(indicaţi, prin marcare, toate
echipamentele necesare) |
|
o Aparat
foto o Disc
laser o Video ý Computer(e) ýImprimantă o Video
Camera o Aparat foto
digital ýSistem de proiecţie o Echipament pt.
Video Conferinţă o DVD Player o Scanner o Altele ý Conexiune
Internet
o Televizor |
|
Tehnologie—
Software (indicaţi, prin marcare,
toate echipamentele necesare) |
|
ý Bază de
date/Calcul tabelar o Procesare imagine o Creare pagină web ý Tehnoredactare
ýInternet Web Browser ýProcesare documente ý Software E-mail ýMultimedia o Altele o Enciclopedie pe CD-ROM |
|
Materiale tipărite |
Manualul
transdiciplinar, enciclopedii şi atlase de anatomia şi fiziologia
omului, broșuri informative, planșe. |
Resurse
suplimentare |
filme documentare, filme artistice
(,,Fantastic Voyage”, ,,Osmosis Jones), lecţii AeL, soft
educațional. |
Resurse Internet |
http://www.corpscite.be/xml/sites-SITE-2064-IDC-2065-.html http://www.apropo.ro/wow/calatorie-prin-corpul-uman-la-microscop-poze-4848518
http://biosoft.ro/2010/03/50-de-mistere-ale-corpului-uman/
http://think.hotnews.ro/corpul-uman-vazut-ca-o-harta-de-metrou.html
http://infosthetics.com/archives/assets_c/2010/03/human_subway_map_full_size-943.html
http://filmedocumentare.com/povestea-vieii-corpul-uman-partea-1-din-7/ http://www.youtube.com/watch?v=3o8vsU0Dw-4 http://www.youtube.com/watch?v=DC7rcwFxoHQ&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=Q-n_Q0qKXzg http://www.youtube.com/watch?v=Uzl6M1YlU3w&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=q3986Yfl5cU&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=Gn-ibhGE7PI&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=X2GHeB5J1fg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=pmBBT4veCRc&feature=related http://en.wikipedia.org/wiki/Protein http://en.wikipedia.org/wiki/Amino_acid http://biology.clc.uc.edu/courses/bio104/protein.htm http://kidshealth.org/kid/stay_healthy/food/protein.html# |
PROIECT
DIDACTIC TRANSDISCIPLINAR
Subtema 3
„Călătorie prin sistemul
digestiv”
SUGESTII
DE PROIECTARE A TEMEI CROSS-CURRICULARE
|
2.
Identificarea
asociaţiilor semnificative şi conturarea unei imagini globale asupra
temei prin realizarea unei hărţi disciplinare şi conceptuale a
temei cross-currriculare |
HARTA CONCEPTUALĂ ȘI
DISCIPLINARĂ A TEMEI CROSS-CURRICULARE |
3.
Definirea rezultatelor aşteptate în termeni de obiective
operaționale pe nivele taxonomice Bloom. |
Tip
de cunoştinţe/ |
Obiective
ale învăţării integrate |
-Cunoştinţe
declarative (know that) -Nivel taxonomic
Bloom 1. Cunoaștere
2. înțelegere
(comprehensiune) |
O1. Să specifice topografia componentelor sistemului digestiv
reprezentate micro și macroscopic la diferite niveluri
de organizare anatomică. 02 Să
identifice particularităţile funcţionale ale componentelor
sistemului digestiv, principalele constante fiziologice, variaţii
normale şi patologice ale parametrilor funcţionali, precum
și cauzele determinante ale
acestora. |
-Cunoştinţe
procedurale (know how) -Nivel taxonomic
Bloom 1. Aplicare 2. Analiză |
03 Să analizeze
elemente de fiziologie a digestiei vizând principalele transformări
fizico-chimice ale alimentelor sau suplimentelor alimentare la diferite nivele ale tubului digestiv, precum și posibilele trasee ocolitoare sau alternative.
04 Să
aplice reguli de menţinere a sănătăţii utilizând
noţiuni de igienă şi patologie precum: carii dentare,
stomatită, faringită, enterocolită, ocluzie intestinală,
ciroză hepatică, constipație, cistită,
insuficienţă renală. |
-Cunoştinţe
conceptuale (trans-situaţionale) -Nivel taxonomic
Bloom 1. Sinteză 2. Evaluare |
05 Să
integreze în discursul explicativ aspecte legate de valoarea nutritivă a
alimentelor, cu referire la: furnizorii de energie, cheltuielile energetice
corespunzătoare diverselor tipuri de activităţi fizice,
necesităţile energetice estimative în funcţie de vârstă. 06 Să elaboreze produse de sinteză ce utilizează concepte
transdiciplinare precum: corp uman, călătorie, traseu,
hartă, sens de circulaţie, sens unic, poartă de intrare,
poartă de ieşire.
|
4.
Planificarea timpului: 2-4 lecții |
|||||
și software: aplicaţii multimedia pentru prezentări,
aplicaţii de
editare text pentru realizarea jurnalelor, prezentărilor etc., lecţii
AeL, aplicaţii multi-touch. |
|||||
6.
Schemă
orientativă pentru activitățile colaborative.
|
|||||
7.
Desfăşurarea
activităţii culminante
şi evaluarea sumativă a temei : Ø
Rezumarea şi
sintetizarea rezultatelor prin produsele realizate Ø
Schimb de
produse/rezultate/concluzii (inter-învățare). |
PROIECT
DIDACTIC TRANSDISCIPLINAR
-exemplu-
TEMA
CROSS-CURRICULARĂ |
Subtema 3: „Călătorie
prin sistemul digestiv ” |
DESCRIEREA
TEMEI |
Abordarea
temei necesită cunoştinţe de biologie, chimie şi
fizică. Se va urmări drumul alimentelor prin sistemul digestiv de
la ingerare până la asimilarea nutrienţilor şi evacuarea
deşeurilor. Se va analiza digestia şi absorbţia diferitelor
alimente şi efectele acestora asupra organismului, separate şi
combinate. Tema vizează şi formarea unor convingeri legate de o
alimentaţie sănătoasă. Se va pune accent pe
necesităţile metabolice ale organismului. |
CLASA |
XI |
TIP DE
INVĂŢARE |
-integrată -generativă -colaborativă |
OBIECTIVE
OPERAŢIONALE |
O1. Să specifice
topografia componentelor sistemului digestiv reprezentate micro- și
macroscopic la diferite niveluri de organizare anatomică; 02. Să
identifice particularităţile funcţionale ale componentelor
sistemului digestiv, principalele constante fiziologice, variaţii
normale şi patologice ale parametrilor funcţionali, precum și cauzele determinante ale acestora; 03. Să explice elemente de fiziologie a digestiei vizând
principalele transformări fizico-chimice ale alimentelor sau
suplimentelor alimentare la diferite niveluri ale tubului digestiv, precum și posibilele trasee ocolitoare sau alternative; 04. Să
aplice reguli de menţinere a sănătăţii utilizând
noţiuni de igienă şi patologie precum: carii dentare, stomatită,
faringită, enterocolită, ocluzie intestinală, ciroză
hepatică, constipație, cistită, insuficienţă
renală; 05. Să
integreze în discursul explicativ aspecte legate de valoarea nutritivă a
alimentelor, cu referire la: furnizorii
de energie, cheltuielile energetice
corespunzătoare diverselor tipuri de activităţi fizice,
necesităţile energetice estimative în funcţie de vârstă; 06. Să elaboreze produse de sinteză ce utilizează concepte
transdiciplinare precum: corp uman, călătorie, traseu,
hartă, sens de circulaţie, sens unic, poartă de intrare,
poartă de ieşire. |
|
Concurs, cursă cu obstacol Experiment virtual Metoda lecturii prin SINELG Brainstorming
(brainwriting) Dezbatere,
discuţie Panel, conversaţie euristică Joc de rol Studiu de caz Proiect-tema de
cercetare. Simulare |
RESURSE
MATERIALE |
-filme
documentare, filme artistice; -enciclopedii şi atlase; -manual transdiciplinar; -tehnologie—hardware:
calculatoare pentru investigaţii şi prezentări, conexiune la
Internet pentru documentare, sistem de proiecţie pentru prezentarea
propunerilor. -tehnologie—software:
aplicaţii multimedia pentru prezentări, aplicaţii de editare
text pentru realizarea jurnalelor, prezentărilor etc., lecţii
AeL, aplicaţii multi-touch. |
RESURSE
WEB |
http://www.corpscite.be/xml/sites-SITE-2064-IDC-2065-.html http://www.apropo.ro/wow/calatorie-prin-corpul-uman-la-microscop-poze-4848518
http://biosoft.ro/2010/03/50-de-mistere-ale-corpului-uman/
http://think.hotnews.ro/corpul-uman-vazut-ca-o-harta-de-metrou.html
http://infosthetics.com/archives/assets_c/2010/03/human_subway_map_full_size-943.html
http://filmedocumentare.com/povestea-vieii-corpul-uman-partea-1-din-7/ http://www.youtube.com/watch?v=3o8vsU0Dw-4 http://www.youtube.com/watch?v=DC7rcwFxoHQ&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=Q-n_Q0qKXzg http://www.youtube.com/watch?v=Uzl6M1YlU3w&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=q3986Yfl5cU&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=Gn-ibhGE7PI&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=X2GHeB5J1fg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=pmBBT4veCRc&feature=related http://en.wikipedia.org/wiki/Protein http://en.wikipedia.org/wiki/Amino_acid http://biology.clc.uc.edu/courses/bio104/protein.htm http://kidshealth.org/kid/stay_healthy/food/protein.html# |
SCENARIU
DIDACTIC
Subtema 3:
„Călătorie
prin sistemul digestiv”
EVENIMENT INSTRUCŢIONAL |
SUGESTII DE ABORDARE A TEMEI LA CLASĂ |
STRATEGII EVALUARE |
||||||||||||||||||||||||||||||||
I. CAPTAREA ATENŢIEI
II. ENUNŢAREA OBIECTIVELOR îNVĂŢĂRII INTEGRATE III. REACTUALIZAREA INFORMAŢIILOR ANTERIOARE IV. FURNIZAREA ELEMENTELOR CROSS-CURRICULARE NOI V. DIRIJAREA îNVĂŢĂRII INTEGRATE VI. OBŢINEREA PERFORMANŢEI VII. ASIGURAREA RETENŢIEI VIII. EVALUAREA PERFORMANŢEI IX. TRANSFERUL EXPERIENŢEI
DE îNVĂŢARE |
DINAMIZAREA ELEVILOR prin exerciţii de
ice-breaking. DEFINIREA CADRULUI îNVĂŢĂRII prin: Harta Ştiu-Vreau să ştiu-Am
învăţat despre Sistemul digestiv.
Alternativă: ANALIZA NEVOILOR DE CUNOAŞTERE: Ce
vreţi să aflaţi despre….? PERSONALIZAREA MEDIULUI DE îNVĂŢARE
(adaptarea la stil de învăţare, ritm diferenţiat, limbaj de
specialitate adaptat). Scurt
instructaj de REACTUALIZARE A ABILITĂŢILOR DIGITALE ŞI
ACTIVAREA DISPOZITIVELOR spre utilizare în cadrul temei „Călătorie prin sistemul
digestiv”, veți face o călătorie virtuală a unui aliment
sau supliment alimentar prin sistemul digestiv. Veți furniza
informaţii oferind răspunsuri la întrebări-cheie de la fiecare
nivel al sistemului digestiv. La finalul călătoriei veți
realiza un raport în care veți integra toate datele obținute despre
corpul uman din interior. DIAGNOZA
INIŢIALĂ a nivelului de cunoştinţe ale elevilor:
mini-test oral predictiv de
cultură generală. Exemplu: Din ce este format sistemul
digestiv? Conduceți
o discuție prin care să elucidați principalele concepte ce vor
fi vehiculate în timpul lecției. -Puneţi îNTREBAREA
ESENŢIALĂ: Cine și cum se poate călători prin
corpul uman? DISTRIBUIREA
INFORMAŢIEI COMPLEMENTARE prin variate modalităţi:
vizual-auditive, narative. Lansează îNTREBAREA DE CONŢINUT: Cum călătorește hrana prin corpul uman? Conduceţi o discuţie care să
includă date despre: aparatul digestiv, glandele anexe, fiziologia
digestiei, metabolism. VARIANTE DE DOCUMENTARE pentru
tema ”Călătorie prin sistemul digestiv”. A.
Invitaţi elevii să studieze resursele web recomandate pentru
temă, lecțiile AeL. B.
Tipăriţi şi xeroxaţi documentele şi
distribuiţi-le elevilor spre lectură folosind metoda de
lectură SINELG ACTIVITATE DE DOCUMENTARE CU
SOFT EDUCAŢIONAL CONVENŢIONAL Exemplul 1 în partea stângă sunt
enumerate componentele tubului digestiv. Elevul trebuie să apese pe
„înainte”pentru a i se furniza toată informația. în partea
dreaptă apare imaginea ilustrativă cu detalii conținute de
text. Exemplul 2 în partea
stângă apar structurile implicate în masticație. Elevul trebuie
să apese pe „Continuați” pentru a i se lista urmatoarele componente
ale cavității bucale. în dreapata apare imaginea ilustrativă
cu toate detaliile conținute de text. SIMULARE Activitate individuală sau colaborativă: împărţiţi
elevii în grupuri a câte 4-5 pentru a crea echipe de lucru. Instruiţi
fiecare echipă asupra sarcinii de lucru: patru (echipe de) reporteri au
de realizat un (foto) reportaj despre sistemul digestiv uman. Fiecare
echipă va culege
informaţii punctuale, călătorind cu un
aliment (vezi exemplele din manual). Sarcini de lucru. Exemple din lista de
întrebări
Activitatea
poate utiliza fie soft educaţional convenţional fie masa
multi-touch. ACTIVITATE
DE DOCUMENTARE Inițiați o discuție
care să includă informații despre: nutrimente
(roluri, valoare energetică, raţie alimentară),
transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv,
acţiunea enzimelor digestive, absorbţia intestinală,
fiziologia intestinului gros. Conduceţi o discuţie cu clasa despre: a)
valoarea nutritivă a alimentelor;
b) furnizorii de energie c) cheltuielile energetice corespunzătoare
diverselor tipuri de activităţi fizice d) necesităţile
energetice estimative în funcţie de vârstă. ACTIVITATE
COLABORATIVĂ împărţiţi
elevii în grupuri a câte 4-5 pentru a crea echipe de lucru. Instruiţi
fiecare echipă să genereze prin brainstorming cel puţin 5 idei
diferite despre furnizorii de energie ai organismului. ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ Experiment
1: Reacţia Salkowski Mod de lucru: într-o
eprubetă ce conţine 1 ml soluţie cloroformică de
colesterol 0,1% se adaugă 2 ml soluţie de clorură ferică
0,084% în acid acetic şi 1 ml acid sulfuric concentrat. Amestecul se
agită. Experiment Experiment 2: Reacţia Liebermann-Buchard: Mod de lucru: într-o
eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de
colesterol 0,2% se adaugă 1 ml anhidridă acetică. Se
adaugă apoi 4-5 picături de acid sulfuric concentrat şi se
agită. ALTE SUGESTII
DE ACTIVITĂȚI DE îNVĂȚARE
A.
Steroizii anabolizanţi sunt compuşi lipidici folosiţi de
atleţi pentru creşterea performanţei. Prezentaţi câteva
situaţii în care utilizarea acestora a avut efecte nedorite: decese,
pierderea distincţiilor, etc. B. Documentaţi-vă
şi prezentaţi rolul sodiului, potasiului, calciului, magneziului,
fosforului, fierului, cuprului, cobaltului, iodului, clorului, zincului,
manganului, cromului, cromului, molibdenului. Descrieţi
manifestările generate de excesul sau carenţa în organism a acestor
elemente. C. Realizaţi prezentări
şi postere cu următoarele tematici: a) Aluminiul - cauza bolii Alzheimer? b) Seleniul ca antioxidant - lupta cu
radicalii liberi. c) Rolul litiului în buna
funcţionare a sistemului nervos. ACTIVITATE
DE CONSOLIDARE împărţiţi
elevii în grupuri a câte 4-5 pentru a crea echipe de lucru. Instruiţi
fiecare echipă să elaboreze o hartă conceptuală
digitală (Tangible Concept Mapping); aceasta presupune relaţionarea conceptelor transdiciplinare. Conceptul-nucleu:
digestie. Raportarea la instrumentele
create pentru evaluarea formativă; Accent pe peer-evaluation (inter-evaluare) SUGESTIE DE ACTIVITATE
EXTRAŞCOLARĂ Studiu Unt vs. margarină. Dintre grăsimile vegetale, în
ţara noastră sunt folosite aproape în exclusivitate uleiurile din
seminţele de floarea-soarelui, soia, uleiurile din germeni de cereale,
grăsimi hidrogenate şi margarine ce provin din uleiuri vegetale.
Dintre grăsimile animale se foloseşte cu precădere untul.
Realizaţi un studiu în care să prezentaţi avantajele şi
dezavantajele utilizării grăsimilor vegetale şi a celor
animale. |
Modalităţi de motivare iniţială
(feed-before). Rubrica Am
învăţat (Learn) se completeză la sfârşitul
activităţii. Analiza nevoilor de
cunoaştere ale elevilor prin chestionare
orală Exerciții de
inter-cunoaștere (stil, ritm, tip de învățare) Liste de
verificare a abilităților
digitale Pentru dezvoltarea
capacităţii de sinteză, informaţiile pe care le
deţineţi din diferite discipline le veţi utiliza în mod
integrat, atât în discurs, cât şi în produsele voastre. Sugestie:
brainstorming-construirea unui
aparat conceptual transdiciplinar
pornind de la un concept nucleu: Exemplu: călător în corpul
uman Vezi lecţiile AEL recomandate în cadrul temei. Evidenţiaţi fiecare
contribuţie explicativă a elevilor. SINELG=tehnică
pesonalizată de lectură. Puneţi pe margine semnele după cum urmează: √=ceea ce ştiu deja (-) =contrazice ceea ce ştiu (+)=este cu totul nou pentru mine (?)=aş vrea să ştiu mai multe despre.... Aprecieri stimulative privind iniţiativa
de explorare. Concepeţi o listă de verificare a
cunoștințelor de nivel minimal privind structura sistemului
digestiv. Observarea sistematică curentă
a dinamicii grupale. La final,
ajutaţi elevii să sintetizeze ideile din jurnal şi să
stabilească generalizări pornind de la concluziile extrase. Evidenţiaţi fiecare
contribuţie explicativă a elevilor. Produsele pot lua forma unei: - prezentări Power Point, poster, broşură
ştiinţifică cu rezultate experimentale. Concepeți fişe de autoevaluare şi inter-evaluare a broșurii
științifice (vezi anexa 1) Alcătuirea
unui scurt glosar de termeni anatomici. Realizaţi cu elevii investigaţiile necesare,
dacă este cazul.
Se
va observa că se vor separa două straturi: unul colorat în
roşu (cel superior, cloroformic) şi unul colorat în galben murdar
(cel inferior, acid). Apar modificări
de culoare roşu-violet-albastru şi în final, verde intens stabil. Creați fișe de
activitate diferențiată pentru grupele 1, 2 și 3 (vezi anexa 2)
Integrarea soluţiilor
validate în experienţa personală; Valorizarea metacognitivă a performanţei
prin elaborarea unui jurnal reflexiv (vezi anexa 3) |
ANEXA nr. 1
Fișă
inter-evaluare a broșurii științifice
Acordaţi puncte pentru fiecare fiecare
broșură 1 la 5. 5 este scorul cel mai mare.
1. DESIGNUL
BROȘURII ȘTIINȚIFICE
|
Broşura
este uşor de citit. Are un format
adecvat și spațiu bine folosit Elementelegrafice/imaginile
sunt reprezentative și sprijină conținutul. Secţiunile
de informaţii sunt bine și logic organizate. Formatul ales nu
conţine greşeli gramaticale şi de ortografie. Aspectul, fonturile
şi culorile utilizate sunt atractive și sporesc mesajul. |
1
2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 |
2. CALITATEA
INFORMAȚIILOR |
Datele
investigaţiei sunt corecte științific. Noţiunile/termenii
sunt în mod clar explicitați. Argumentarea ideilor pro-
şi contra- reflectă înţelegerea. Concluziile personale sunt
în acord cu teoria. |
1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 |
3. COMUNICARE |
Ideile sunt
comunicate eficient, convingător. Ideile sunt creative,
interesante, inedite. Există citări
din alte surse și trimiteri bibliografice diverse. Toate argumentele sunt
documentate şi evaluate corespunzător. Prezentarea orală este clară, concisă,
expresivă. Prezentarea arată
că membrii grupului au colaborat eficient la realizarea sa. |
1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 1 2
3 4 5 |
Notă: Revizuiţi
proiectul până când punctajul obținut inițial se va
îmbunățăți.
ANEXA nr. 2
Fișă de activitate
adaptată
OBIECTIV
OPERAȚIONAL |
|
SARCINA
DE îNVĂȚARE |
La
sfârșitul activității didactice, toti elevii vor fi capabili
să: 03 Să analizeze elemente de fiziologie a digestiei vizând
principalele transformări fizico-chimice ale alimentelor sau
suplimentelor alimentare la diferite nivele ale tubului digestiv. |
GRUPUL
1 (standarde
minimale de performanță) |
Să identifice componentele sistemului
digestiv. Obiectivul va fi considerat atins dacă elevii vor identifica
cel puțin 6 componente. Să
descrie principalele
transformări fizico-chimice ale alimentelor sau suplimentelor alimentare la diferite nivele ale tubului digestiv. Obiectivul va fi considerat atins
dacă elevii vor oferi și exemple ale transformărilor induse de
furnizorii de energie. Să descrie interacțiunile bio-chimice pe posibilele trasee ocolitoare sau alternative. Obiectivul va fi
considerat atins dacă
elevii vor stabili generalizări pornind de la informațiile
furnizate. |
|
||
GRUPUL
2 (standarde
medii de performanță) |
||
|
||
GRUPUL
3 (standarde
maximale de performanță) |
||
|
ANEXA NR. 3
Jurnalul reflexiv al elevului
EXEMPLE DE îNTREBĂRI |
SCURT COMENTARIU AL ELEVULUI |
Proiectul
meu este unul de succes? De ce? Care a fost
cel mai convingător aspect? |
|
Cum
ar trebui sa procedez în situații de învățare similare? |
|
S-a
modificat maniera mea obișnuită de lucru? |
|
S-a
modificat modul meu de gândire? |
|
Ce
alte strategii pot sprijini mai bine învățarea? |
|
Ce
nu am anticipat? |
|
Care dintre informaţii (şi din ce surse)
mi-au fost mai utile? |
|
Ce pot să aplic în viața de zi cu zi? |
|
Ce
aș vrea să știu în plus? Despre ce aş dori să ştiu mai
multe? |
|
Cum pot
optimiza învățarea? Cum se
poate îmbunătăţi argumentarea? |
|
Notă:
Jurnalul reflexiv ghidează
elevul prin întrebări ce optimizează învățarea și
procesul de autoevaluare.