Proiectarea didactica centrata pe invatare reprezintă un model inovativ care implică în mod direct şi eficient elevii în procesul de învăţare.

Avantajele sunt:
1.Este favorizată dezvoltarea unei gândiri critice si transdisciplinare ;
2.Sunt dezvoltate abilităţi ale gândirii de nivel superior(analiza, sinteza, evaluarea)
3.Sunt utilizate tipuri de evaluări multiple şi continue, instrumente si metode care dau posibilitatea elevului sa demonstreze potentialul pe care il are.
Învăţarea prin metode interactive presupune coordonarea, organizarea si facilitarea învăţării. Are loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice, prin cooperare, iar elevii exprimă puncte de vedere proprii, realizează un schimb de idei cu ceilalţi, argumentează, pun şi îşi pun întrebări cu scopul de a înţelege, cooperează în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru .
Învăţarea devine autentică deoarece sunt valorificate cunoştintele si experientele anteriaoare, iar gândirea şi creativitate sunt stimulate de ocaziile ce permit promovarea si rezolvarea unor sarcini de lucru autentice. Personalitatea şi contribuţia fiecăruia sunt recunoscute in lectie.

Metodele activ-particiative sunt necesare in activitatea de predare,dar au si limite.De exemplu ia istorie aceasta presupune o esentializare excesiva a informatiilor si nu este totdeauna aplicabila.
Sunt Vali Galan, Scoala Deveselu, Olt si va urez succes!

Ma numesc Clinceag Daniela de la Scoala Generala Lunca Bradului, si consider ca ceea ce invatam nou este mereu un beneficiu mai ales pt . noi dascalii .

]mbinarea metodelor tradiţionale cu cele moderne activ-participative este soluţia ideală privind dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevului. O lecţie de geografie, asistată de calculator, videoproiector, nu este completă dacă nu avem alături şi nu folosim în mod curent la clasă hărţile şi atlasele geografice, globurile şi dicţionarele geografice... străduinţă, pasiune, dăruire...
Prof. Fota Magdalena
Şcoala cu cls. I-VIII Deveselu

atasez textului prezentare word--proiect didactic in care am aplicat doua dintre metode:brainestormingul si cadranul

Ataşamente:

proiectdelectielbromgrdi.doc (546,5k)

Stimati colegi,
atasez templatele cu elementele vizuale de identificare a proiectului

Ataşamente:

template.doc (219,0k)

Metodele interactive vin in sprijinul nostru, al cadrelor didactice, facand lectiile mai atractive pentru elevi , stimuland cooperarea si facilitand invatarea in ritm propriu . Aplic destul de des metoda "Ciorchinele" si atasez un exemplu realizat in cadrul unei lectii de recapitulare si sistematizare a cunostintelor referitoare la partile de vorbire.

Ataşamente:

CIORCHINELE.pps (1.677,5k)

Cunoştinţele noi dobândite în cadrul cursului de formare continuǎ „Dezvoltarea profesionalǎ a cadrelor didactice prin activitǎţi de mentorat“, mi-au oferit o gamǎ largǎ de informaţii de care aveam nevoie în proiectarea eficientǎ a demersului didactic. Metodele interactive pe care le-am învǎţat pas cu pas, m-au ajutat foarte mult la clasǎ, mai ales cǎ anul acesta şcolar(2009-2010) am lucrat la douǎ clase simultane, deosebit de grele, I-IV, una începǎtoare, iar alta terminalǎ.
Metodele interactive de predare-învǎţare-evaluare, studiate acum mult mai bine, deoarece am fost implicatǎ ca şi cursant de cǎtre doamna mentor Maria Borşan în toate activitǎţile deosebit de antrenante, atractive şi foarte interesante. Cum copiilor le plac activitǎţile de captare a atenţiei în diferite secvenţe ale lecţiei, aşa şi mie mi-au plǎcut exerciţiile de dezgheţ de care nu ştiam.
Am mai învǎţat cum sǎ-mi gestionez timpul de lucru pentru fiecare moment ce-l desfǎşor în cadrul proiectǎrii didactice, cum sǎ aplic metodele interactive la clasǎ cunoscând foarte bine elevii pentru a-i stimula sǎ gândeascǎ în mod independent. Cunoaşterea propriilor elevi influenţeazǎ procesul de predare-învǎţare-evaluare prin purul fapt cǎ aceste resurse sunt „cheia“ activitǎţilor propuse. Tipul de comunicare în relaţia profesor-elev necesitǎ o mai accentuatǎ atenţie. Astfel, pot sǎ le dezvolt capacitǎţi cu un nivel scǎzut de inteligenţǎ şi sǎ le valorific potenţialul care-l au.
Am învǎţat deasemenea, despre alte metode moderne de evaluare, cum sunt PROIECTUL şi PORTOFOLIUL, în realizarea cǎrora sunt necesare respectarea unor etape de realizare şi o planificare în timp pe care mi le-am fixat acum mult mai bine.
Ajungând acum la finalul cursului sper cǎ am preluat din entuziasmul, puterea de încredere în forţele proprii, caracterul personal, zâmbetul şi modul plǎcut de abordare a oricǎrei teme la clasǎ sau în afara orelor de curs, a doamnei mentor. Pentru cǎ am recapitulat şi mi-am mai îmbogǎţit cunoştinţele, pentru a pǎstra vii aceaste trǎiri şi experienţe de viaţǎ, m-am gândit sǎ le adun în „tolba inovaţiei“ şi ori de câte ori caut ceva în ea pentru a folosi la clasǎ sau extracurricular, sǎ-i mulţumesc în gând celei care ne-a instruit cu mǎiestrie pedagogicǎ ca pe nişte elevi dornici de cunoaştere. Vǎ mulţumec din suflet doamna mentor, Maria Borşan! Simt s-o spun cu toatǎ demnitatea pe care o am şi mi-aş dori sǎ pot sǎ aplic la clasǎ mǎcar 50-60% din ceea ce am învǎţat la cursul dumneavoastrǎ. Multǎ sǎnǎtate şi acelaşi entuziasm în continuare!



CURSANT,
PROF. ÎNV. PRIMAR,
MIRELA CAMELIA DETEŞAN

Gimnaziul de Stat ,,Decebal“, Bobohalma, jud. Mureş
Structură a Gimnaziului de Stat ,,Traian“- Târnăveni, jud. Mureş

Prin metode interactive înţelegem modalităţile prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra mediului înconjurător, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.
Din această definiţie observăm că, în cadrul procesului educaţional interactiv, accentul este pus pe formarea de competenţe,si nu pe transmiterea logică a cunoştinţelor, astfel actorul central, elevul, este transformat într-o fiinţă raţională ce conştientizează importanţa dezvoltării personalităţii individuale, el nemaifiind o „maşină de reprodus informaţie”.
Am sa postez un material despre metoda celor 6 palarii ganditoare, metoda pe care am aplicat-o cu usurinta la clasa la care predau, clasa simultana I-III cu un efectiv de 6 elevi.

Ataşamente:

powerpoint curs.ppt (2.718,0k)

Suntem Lorena Olaru şi Adrian Olaru, profesori de fizică şi informatică, cu o experienţă didactică de 25 de ani.
Trecerea la o metodologie mai activă, centrată pe elev, implică elevul în procesul de învăţare şi îl învaţă aptitudinile învăţării, precum şi aptitudinile fundamentale ale muncii alături de alţii şi ale rezolvării de probleme. Metodele centrate pe elev implică individul în evaluarea eficacităţii procesului lor de învăţare şi în stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare. Aceste avantaje ale metodelor centrate pe elev ajută la pregătirea individului atât pentru o tranziţie mai uşoară spre locul de muncă, cât şi spre învăţarea continuă.

Ataşăm două materiale având ca subiect aplicarea unor metode interactive centrate pe elev în lecţiile de fizică.

Ataşamente:

metode interactive fizica.ppt (5.515,0k), Masurarea fortei de greutate.doc (367,0k)

Atasez lucrarea intitulata " Metode interactive folosite la ora de dirigentie".

Ataşamente:

Nemes M Nandor - Metode la ora de dirigintie.ppt (4.449,0k)

ma numesc Angela Moldovan si consider ca utilizarea metodelor moderne de lucru m-a ajutat sa-mi cunosc mai bine elevii,sa aduc mai usor in atentia acestora diverse cunostinte, si totodata eleviiau avut de cistigat invatind ce inseamna munca in echipa,colaborarea.

Am pornit la curs din "obligatie" (necesitatea acumularii de credite) si l-am incheiat din placere!!Dupa prima intalnire cu d-na Borsan am pornit parcurgerea modulelor alese cu deviza personala "DACA TRECE O ZI IN CARE NU AM INVATAT NIMIC, ATUNCI ZIUA RESPECTIVA E O ZI PIERDUTA!!" Si iata, am terminat cursul si pot afirma cu convingere ca am invatat multe lucruri noi. Unele le stiam "din auzite" dar la curs le-am realizat si practic.NICIO TEORIE NU VA BATE VREODATA PRACTICA!! Acest lucru l-am vazut la distinsa doamna Borsan la cursurile pe care ni le-a sustinut unde teoria a fost surclasata de practica!
Multumim pentru tot ce ne-ati invatat si sper ca vom gasi si in continuare un sfat bun si pertinent cum ne-ati oferit in aceste luni!!
Cu respect si ci intreaga mea consideratie- prof.Alina-Isabela Alecu; SC.GEN.Iernut

Metodele active si interactive – un curs foarte interesant:climatul clasei relaxat,dispar multi factori de stres; elevii sunt antrenati, ca intr-un joc, intr-o continua participare si colaborare; relatia invatator-elev este una de colaborare de incredere si respect reciproc. Aceste metode duc la dezvoltarea gandirii critice, stimuleaza creativitatea ,implica active elevii in invatare, elevii isi formeaza opinii si argumente ,invata sa respecte parerile colegilor. Multumesc!, inv. Dumitru Minerva

Metodele interactive folosite în orice moment al lectiei, transforma aceasta lectie intr-o activitate atractivă pentru elevi,pentru ca sunt captivante. Aceste metode şi tehnici de învăţare prin cooperare consolideaza atitudinile pozitive faţă de învăţare, îmbunătăţesc performanţele, rezultatele şcolare şi stima de sine, promovând interacţiunea pozitivă şi sprijinul reciproc între elevi. In urma aplicării acestor metode la clasa, am putut să-i cunosc mai bine pe fiecare,dar si ei au putut sa se cunoasca mai bine intre ei. Elevii au învăţat să se exprime liber,să ia atitudine,să facă observaţii în cunoştinţă de cauză,să se respecte mai mult unii pe altii, si-au dat seama că pentru realizarea unor sarcini de grup au nevoie unii de alţii, să-şi poată corecta singuri erorile, să-şi dezvolte creativitatea şi abilitatea de a lucra in echipa. Faptul ca elevii au învăţat "jucându-se" a făcut ca parcurgerea conţinuturilor să fie mai facilă,mai placuta,mai atractiva,starnindu-le mai usor curiozitatea si dorinta de cunoastere .De asemenea elevii sunt "ajutati" să caute, să cerceteze, să găsească singuri cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle singuri soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunostinţe, cu alte cuvinte îi învaţă pe elevi să înveţe, să lucreze independent.
Cursul a fost plăcut,interesant şi benefic pentru activitatea mea didactică.
Vă mulţumesc!,înv.Cozoş Elena-Nicoleta,Gimn.de Stat „Miron Neagu”,Sighişoara

Ma numesc Roman Melania - Elena si consider ca o metoda este buna daca duce la rezultatele scontate. Metodele interactive stimuleaza elevii si ii determina sa efectueze activitati independente creatoare. Ei sunt implicati activ in procesul de invatamant.

Participam cu placere la un curs de dezvoltare profesionala prin excelenta interactiv,practic-aplicativ si care te determina,
datorita profesionalismului d-nei Maria Borsan sa incerci sa aplici in activitatea de zi cu zi metode alternative eficiente de predare-invatare.

Sunt profesor cu 10 ani vechime și mă bucur că am avut prilejul să particip la cursul doamnei formator Maria Borșan deoarece am avut ocazia să-mi îmbogățesc cunoștințele metodice cu ultimele noutăți în domeniu.

Elaborat din perspectiva noilor abordări didactice, acest modul de formare ne propune mai puţin un demers descriptiv al „predării interactive” cât unul „experimental”, centrat pe experienţa şi achiziţiile noastre.
Aşa se face că suntem invitaţi să (re)descoperim metodologia interactivă într-o perspectivă bazată pe acţiune şi gândire critică.

Am învăţat despre învăţare activă printr-un demers activ.

Învaţarea presupune înţelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decât cunoaşterea faptelor.

Ataşamente:

Taxonomia lui Bloom.xls (29,0k)

Din perspectiva profesorului, proiectul de lecţie – conceput ca document separat – este recunoscut ca o formalitate consumatoare de timp şi energie.

Întrucât programele şcolare centrate pe obiective nu mai asociază conţinuturilor în mod univoc o alocare temporală şi o anumită succesiune, prescrise fără drept de apel, rolul profesorului/ învăţătorului în conceperea şi organizarea activităţii în clasă devine mult mai important. Responsabilitatea sa faţă de abilităţile create elevilor sporeşte, de asemenea.

Când nu există posibilitatea de a grupa elevii altfel decât în perechi (de exemplu, datorită mobilierului fi x), se pot totuşi derula „activităţi interactive”. Cei doi elevi pot lucra împreună pentru:
1. discutarea unui text/ a unei imagini/ a unei sarcini de lucru/ a unei întrebări adresate de cadrul didactic;
2. formularea de întrebări (de adresat profesorului/ învăţătorului/ colegilor) referitoare la: o temă de lucru în clasă, testarea reacţiilor la un text/ imagine/ document sonor etc.
3. realizarea unui dialog;
4. evaluarea şi/ sau corectarea temei fi ecăruia (interevaluarea);
5. rezumarea unei lecţii la fi nal de oră;
6. avansarea unor concluzii;
7. compararea notiţelor;
8. studierea unui caz, realizarea unui experiment sau a unei cercetări.

Un curent didactic recent vizează învăţarea în cadrul unei discipline având ca reper competenţele expertului din domeniul exterior şcolii. Din perspectivă metodologică, aceasta ar presupune instrumentarea elevilor cu metodele favorizate de expertul domeniului pe parcursul activităţii sale. Perspectiva este nu numai interesantă, dar şi foarte efi cientă dacă este aplicată.

Ce se întâmplă de fapt când profesorii îşi încarcă elevii cu propriile lor gânduri, oricât de profunde şi bine organizate ar fi acestea? Ce se întâmplă când profesorul recurge prea des la explicaţiile şi demonstraţiile de tipul „hai sa-ţi arăt cum“? „Turnarea“ faptelor şi conceptelor gata „mestecate“ şi performarea cu măiestrie a procedurilor de către profesor interferează cu învăţarea. Fără îndoială,
prezentarea poate face o impresie imediată asupra creierului dar, în absenţa unei memorii de excepţie, elevii nu pot reţine prea mult pentru perioada următoare. Un profesor, oricât de strălucit orator ar fi , nu se poate substitui creierelor elevilor şi deci nu poate face activitatea care se desfăşoară individual în mintea fiecăruia. Elevii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi, eventual, a predării, învăţarea nu are loc.

Mi-am dorit un curs de metode interactive, considerandu-le utile în predarea la clasă, deoarece atunci când elevul este în "miezul" problemei, atentia lui este mult sporită în procesul de învățare.Am aplicat în această perioadă la clasă unele dintre metodele studiate la curs.
Astfel, am aplicat
-metoda STIU/ VREAU SĂ ȘTIU/ AM îNVĂȚAT la clasa a XI-a, disciplina FIZICĂ, la studiul subcapitolului Sunetul;
-metoda DEZBATERII la clasa a XI-a,disciplina din CDȘ-UNIVERSUL, la tema:"Există viață extraterestră?" și
-metoda CUBULUI la chimie,clasa a X-a,la tema Acizi carboxilici
Elevii aun fost foarte receptivi la acest gen de activitate, iar constatarea mea este ca au reținut mult mai mult din conținutul predat decat dacă aș fi folosit metodele tradiționale active.

Elevii construiesc cunoaşterea şi înţelegerea pe baza a ceea ce deja cunosc şi/ sau cred. Aceasta presupune că este esenţială afl area bagajului de reprezentări pe care elevii le posedă, căci invariabil, indiferent de natura lor, cunoştinţele vor infl uenţa învăţarea şcolară. De multe ori, aceste elemente (de „pre-cunoaştere”, căpătate în contexte informale) sunt idei rezonabile şi adecvate în diferite situaţii limitate. Dar ele pot fi şi aplicate impropriu în circumstanţe în care nu pot funcţiona ca atare.

Învăţarea efi cientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei învăţări.
Elevii de succes ştiu când au nevoie de informaţii suplimentare şi când au înţeles ceva. Ei sunt metacognitivi, adică sunt conştienţi şi capabili de monitorizarea ideilor, gândurilor şi cunoştinţelor lor.

Mă numesc Dani Hancu şi sunt profesor cu 10 ani vechime. Am participat cu interes la cursul doamnei formator Maria Borşan deoarece sunt interesat de noutăţile în domeniul metodic.

Învăţarea presupune înţelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decât cunoaşterea faptelor .

Transferul – capacitatea de a aplica cunoştinţe în situaţii noi – este afectat de gradul în care elevii
învaţă-pentru-înţelegere (şi învaţă-cu-înţelegere!).

Pregătirea temeinică a profesorului îi oferă postura, prin care îl îndrumă pe elev să folosească obiectele și instrumentele pentru învăţare.

Experienţele cadrelor didactice cu metodele colaborative evidenţiază efectul benefic al interacţiunii elevilor.

Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fi ecare membru al grupului unui alt grup. Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele avantaje:
- stimularea încrederii în sine a elevilor,
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului,
- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente,
- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup,
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.

Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.

1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează mai întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs

2. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei, ca într-o galerie de artă.

3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs. Elevii îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.

4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.

Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunţarea temei.
3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului.
4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

Incerc sa atasez proiectulmeu,dar nu cred ca reusesc.

Ataşamente:

PROIECT DIDACTIC.pdf (272,5k)

Am urmat cursurile doamnei Maria Borsan si pot spune ca am incercat sa aplic in practica tot ceea ce ne-a insuflat nou.Prin conceperea in maniera moderna a lectiilor am putut sesiza o participare mai activa a elevilor si un entuziasm crescut pentru rezolvarea sarcinilor de lucru ,,imbracate"intr-o haina noua.Rezultatele obtinute de elevi au fost mult sporite,la fel si interesul lor pentru invatare.
Voi atasa in continuare un proiect de lectie(in Word) la limba si literatura romana ,in care am utilizat metode precum:
-Brainstorming
-Cadran
-Eseul de 5 minute
-Cititi.Lucrati in perechi.Comunicati

Ataşamente:

proiect didactic.doc (127,5k)

Ciorchinele

Ataşamente:

Olanda Ciorchine daniela.ppt (236,5k)

Suciu Laura - Liceul Teoretic Andrei Barseanu Tarnaveni

Ataşamente:

Plan_lectie_tipuri_ARN pag.4.doc (86,0k)

Popa Doina
Liceul Teoretic Andrei Barseanu Tarnaveni

Ataşamente:

cls_10.doc (1.916,5k)